BusinessMagazin

Blog

  • Omenirea mai face un pas spre viitor: OpenAI lansează GPT-5, modelul care ne apropie de inteligenţa generală şi promite să ne schimbe radical modul în care gândim, lucrăm şi inovăm

    OpenAI, gigantul evaluat la 300 de miliarde de dolari, a lansat oficial mult-aşteptatul GPT-5 – cea mai nouă versiune a modelului său de inteligenţă artificială care stă la baza ChatGPT. CEO-ul companiei, Sam Altman, a descris acest upgrade drept „un progres major” şi un pas esenţial spre atingerea inteligenţei artificiale generale (AGI), scrie Financial Times.

    Modelul de ultimă generaţie este deja disponibil pentru utilizatorii ChatGPT, deşi în mod limitat pentru cei care folosesc versiunea gratuită. Potrivit OpenAI, GPT-5 este „vârf de gamă” în domenii precum matematică, ştiinţă şi programare – depăşind cu mult capacităţile versiunii anterioare, GPT-4, lansată în urmă cu aproape doi ani şi jumătate.

    Una dintre cele mai revoluţionare funcţii ale GPT-5 este „vibe coding” – un nou mod de a crea software doar prin comenzi scrise în limbaj natural. Practic, oricine poate cere AI-ului să dezvolte aplicaţii sau funcţionalităţi personalizate, fără a scrie o linie de cod. „Această idee de software la comandă va defini epoca GPT-5”, a subliniat Altman.

    De la lansarea ChatGPT în urmă cu aproape trei ani, OpenAI a devenit un fenomen global, aducând inteligenţa artificială generativă în prim-planul atenţiei publice. În prezent, ChatGPT are peste 700 de milioane de utilizatori activi săptămânal, iar compania este în discuţii pentru o nouă evaluare de piaţă de 500 de miliarde de dolari. Dacă acest prag va fi atins, OpenAI va deveni cea mai valoroasă companie privată de tehnologie din lume.

    Investitorii, dar şi întreaga industrie tech, aşteptau cu nerăbdare acest nou model care ar putea susţine o astfel de evaluare colosală şi ar putea transforma OpenAI într-un colos de ordinul trilioanelor de dolari.

  • Probleme mari în Germania: Mai bine de o treime din companii nu au suficiente comenzi industriale, în cea mai industrializată ţară a Europei

    Peste o treime dintre companiile din Germania se confruntă cu o lipsă acută de comenzi, conform celui mai recent sondaj realizat de institutul ifo. În luna iulie, 36,7% dintre firme au declarat că nu au suficiente comenzi, o scădere minoră faţă de 37,3% în aprilie, dar în continuare mult peste media pe termen lung.

    „Deşi vedem o uşoară îmbunătăţire, nu am atins încă fundul prăpastiei,” avertizează Klaus Wohlrabe, şeful departamentului de sondaje al institutului ifo. „Această penurie persistentă de comenzi rămâne un obstacol major în calea redresării economice solide.”

    Situaţia se înrăutăţeşte în industrie, unde procentul firmelor afectate a crescut de la 36,8% la 38,3%. Cele mai lovite sunt industriile strategice: sectorul auto a înregistrat o creştere alarmantă de la 35,4% la 42,6%, iar ingineria mecanică ajunge la 46,1%. De asemenea, 40,6% dintre producătorii de echipamente electrice se plâng de comenzi insuficiente. În industria metalurgică, aproape jumătate dintre companii raportează aceeaşi problemă.

    Pe segmentul serviciilor, se observă o uşoară relaxare: proporţia firmelor afectate a scăzut de la 32,3% la 29,9%. Totuşi, anumite domenii rămân sub presiune. Agenţiile de muncă temporară continuă să sufere, deşi procentul a coborât de la un alarmant 73,4% la 56,3%. Nici turismul nu respiră uşurat: 54,2% dintre firmele din sectorul de cazare nu au suficiente comenzi, iar publicitatea şi cercetarea de piaţă sunt de asemenea afectate (51,4%).

    În sectorul comerţului, tabloul este sumbru. În comerţul en-gros, aproximativ două treimi dintre companii (66,2%) se plâng de lipsa comenzilor, o creştere semnificativă faţă de trimestrul anterior (61,7%). Nici retailul nu oferă motive de optimism: 51% dintre comercianţi spun că cererea este insuficientă, ceea ce înseamnă că una din două firme suferă din cauza scăderii consumului.

  • OpenAI lansează GPT-5, un barometru pentru a determina dacă entuziasmul faţă de AI este justificat

    OpenAI a lansat joi a cincea generaţie a tehnologiei de inteligenţă artificială care stă la baza ChatGPT, o actualizare a produsului care este urmărită cu atenţie pentru a vedea dacă AI generativă avansează rapid sau a atins un plafon, conform AP.

    GPT-5 apare la mai bine de doi ani după lansarea GPT-4 în martie 2023, încheind o perioadă de investiţii comerciale intense, entuziasm şi îngrijorare cu privire la capacităţile AI.

    În aşteptarea acestui moment, rivalul Anthropic a lansat la începutul săptămânii cea mai recentă versiune a propriului chatbot, Claude, ca parte a unei curse cu Google şi alţi concurenţi din SUA şi China pentru a se depăşi reciproc în ceea ce priveşte standardele de referinţă în domeniul IA. Între timp, Microsoft, partenerul de lungă durată al OpenAI, a declarat că va încorpora GPT-5 în propriul asistent AI, Copilot.

    Aşteptările sunt mari pentru cea mai nouă versiune a modelului emblematic al OpenAI, deoarece compania din San Francisco şi-a poziţionat de mult timp progresele tehnice ca o cale către inteligenţa artificială generală, sau AGI, o tehnologie care ar trebui să depăşească oamenii în ceea ce priveşte munca cu valoare economică.

    De asemenea, încearcă să strângă sume uriaşe de bani pentru a ajunge acolo, în parte pentru a plăti cipurile de computer şi centrele de date costisitoare necesare pentru a construi şi rula tehnologia.

    CEO-ul OpenAI, Sam Altman, a descris noul model ca fiind „un pas semnificativ pe calea noastră către AGI”, dar s-a concentrat în principal pe utilitatea acestuia pentru cei 700 de milioane de oameni care, potrivit lui, utilizează ChatGPT în fiecare săptămână.

    „Este ca şi cum ai vorbi cu un expert – un expert legitim cu doctorat în orice domeniu, în orice domeniu ai nevoie, la cerere”, a spus Altman joi, în cadrul unui eveniment de lansare transmis în direct.

    Poate dura ceva timp până să vedem cum folosesc oamenii noul model – disponibil acum, cu limite de utilizare, pentru oricine are un cont ChatGPT gratuit. Evenimentul de joi s-a concentrat în mare măsură pe utilizarea ChatGPT în codificare, un domeniu în care Anthropic este considerat lider, şi a avut ca invitat pe CEO-ul producătorului de software de codificare Cursor, un client important al Anthropic.

    Prezentatorii OpenAI au discutat, de asemenea, despre îmbunătăţirile în materie de siguranţă pentru a face chatbotul „mai puţin înşelător” şi a-l împiedica să producă răspunsuri dăunătoare la solicitări „formulate inteligent” care ar putea ocoli barierele de protecţie. Associated Press a raportat miercuri despre un studiu care a arătat că ChatGPT furniza informaţii periculoase despre droguri şi automutilare cercetătorilor care se dădeau drept adolescenţi.

  • Nicuşor Dan a semnat decretul după demisia lui Dragoş Anastasiu

    Preşedintele României, Nicuşor Dan, a semnat, vineri, decretul pentru constatarea vacanţei unei funcţii de membru al Guvernului României prin demisia lui Michael-Dragoş Anastasiu, viceprim-ministru.

    Nicuşor Dan a semnat decretul „pentru constatarea vacanţei unei funcţii de membru al Guvernului României prin demisia domnului Michael-Dragoş Anastasiu, viceprim-ministru”.

    Dragoş Anastasiu şi-a anunţat demisia din funcţia de vicepremier în urmă cu aproape două săptămâni, în 27 iulie.

    Fostul vicepremier era responsabil cu reforma companiilor de stat.

    El a demisionat după scandalul privind mita dată unei inspectoare din cadrul ANAF, timp opt ani.

     

  • Paradoxul electrificării: toate tehnologiile verzi cresc, doar maşinile pur electrice se prăbuşesc. Ford, singura excepţie din top care creşte

    Piaţa auto românească înregistrează o evoluţie atipică în procesul de electrificare, conform datelor publicate de Asociaţia Producătorilor şi Importatorilor de Automobile (APIA) pentru iulie 2025. În timp ce vehiculele electrificate au atins o cotă de piaţă record de 54%, segmentul maşinilor 100% electrice înregistrează scăderi semnificative, evidenţiind dinamici contradictorii în adoptarea tehnologiilor verzi.

    Autoturismele pur electrice (BEV) au înregistrat o scădere de 17,8% în iulie 2025 faţă de aceeaşi lună a anului trecut şi un declin de 41,3% pe primele şapte luni ale anului, ajungând la doar 3.712 unităţi vândute. Cota lor de piaţă s-a redus la 3,2%, comparativ cu 4,9% în iulie 2024. În contrast, celelalte forme de electrificare au înregistrat creşteri consistente: mild-hibridele au avansat cu 29% lunar şi 10,8% anual, ajungând la 21.069 unităţi în primele şapte luni; full-hibridele au crescut cu 69% în iulie şi 18,6% pe întregul an, totalizând 14.445 unităţi; plug-in hibridele au înregistrat un avans de 87,8% lunar şi 35,4% anual, cu 4.684 unităţi vândute.

    În segmentul electric, Ford reprezintă singura marcă cu evoluţie pozitivă, înregistrând o creştere de 245% în primele şapte luni ale anului, de la 67 la 231 unităţi. Această performanţă contrastează cu evoluţia celorlalţi producători: Dacia Spring, cel mai vândut model electric din România, a scăzut cu 46,5%, de la 2.168 la 1.160 unităţi. Tesla a înregistrat un declin de 75%, de la 1.695 la 423 unităţi, cu Model 3 şi Model Y totalizând doar 221, respectiv 197 unităţi pe întregul an. Hyundai a scăzut cu 33,4%, iar Renault cu 13,7%.

    Dan Vardie, preşedintele APIA, atribuie această evoluţie suspendării şi întârzierii Programului Rabla 2025. “Lipsa de coerenţă şi de acţiune din partea autorităţilor a generat blocaje majore în comportamentul de achiziţie al consumatorilor şi a destabilizat întregul lanţ valoric din industrie”, a declarat acesta. Vardie consideră că tendinţa negativă a vânzărilor de vehicule electrice reprezintă “un semnal de alarmă, mai ales în contextul în care România se află deja în zona de coadă a clasamentelor europene la electromobilitate.”

    Analiza datelor APIA relevă o orientare a consumatorilor către tehnologiile hibride. Mild-hibridele deţin acum o cotă de piaţă de 23,5%, cu Dacia înregistrând o creştere de la 308 la 4.459 unităţi. Full-hibridele reprezintă 20,9% din piaţă, dominate de Toyota cu 6.745 unităţi, urmată de Dacia cu 2.681 unităţi (creştere de 326%). Segmentul plug-in hybrid, deşi mai mic cu o cotă de 6,3%, înregistrează cea mai rapidă creştere procentuală.

    Această reconfigurare a preferinţelor se reflectă şi în mixul de combustibili: benzina deţine 39% din piaţă cu o creştere de 15,5%, motorina scade la 7% cu un declin de 7,2%, iar vehiculele electrificate în ansamblul lor depăşesc pentru prima dată jumătate din piaţă. Din totalul mild-hibridelor, 90% utilizează motorizări pe benzină, doar 10% fiind diesel.

    Pe segmente, SUV-urile continuă să domine cu 51,9% din piaţă şi o creştere de 38,1%, urmate de Clasa C cu 27,9% şi Clasa B cu 15,8%. Această preferinţă pentru vehicule mai mari poate influenţa adoptarea tehnologiilor electrice, având în vedere autonomia şi preţurile mai ridicate ale SUV-urilor electrice.
    În contextul general al pieţei, iulie 2025 a adus o creştere de 26,2% a înmatriculărilor totale de autoturisme faţă de aceeaşi lună a anului trecut, cu 16.276 unităţi. Totuşi, pe primele şapte luni, piaţa rămâne în teritoriu negativ cu o scădere de 15,3%, totalizând 80.615 unităţi. Dacia îşi menţine poziţia de lider cu 5.106 unităţi în iulie, urmată de Toyota cu 1.757 unităţi şi Skoda cu 1.259 unităţi.

    Datele sugerează că, în absenţa unui cadru stabil de stimulente şi cu o infrastructură de încărcare încă în dezvoltare, consumatorii români optează pentru soluţii de tranziţie care oferă beneficii de electrificare fără dezavantajele percepute ale tehnologiei pur electrice. Cu 3.712 vehicule electrice vândute din totalul de 80.615 autoturisme înmatriculate în primele şapte luni, România înregistrează una dintre cele mai scăzute rate de adopţie a mobilităţii electrice din Uniunea Europeană.

    Evoluţia divergentă dintre diferitele tehnologii de electrificare ridică întrebări privind traiectoria României către obiectivele de decarbonizare asumate la nivel european, în condiţiile în care tehnologiile de tranziţie domină piaţa, iar adoptarea vehiculelor zero emisii rămâne marginală.

  • SUA a luat în vizor Elveţia: Statele Unite au impus tarife pentru importurile de lingouri de aur de un kilogram, o măsură care riscă să răstoarne piaţa globală a metalelor preţioase şi să lovească puternic Elveţia, cel mai mare centru de rafinare din lume

    Statele Unite au impus tarife pentru importurile de lingouri de aur de un kilogram, o măsură care riscă să răstoarne piaţa globală a metalelor preţioase şi să lovească puternic Elveţia, cel mai mare centru de rafinare din lume. 

    Agenţia Vamală şi pentru Protecţia Frontierelor (CBP) a declarat că lingourile de un kilogram şi de 100 de uncii ar trebui încadrate la un cod vamal supus taxelor, potrivit unei aşa-numite „scrisori de decizie” datate 31 iulie, văzută de Financial Times. Astfel de scrisori sunt folosite de SUA pentru a clarifica politica sa comercială.

    Decizia CBP contrastează puternic cu aşteptările anterioare din industrie, conform cărora aceste tipuri de lingouri de aur ar fi trebuit clasificate sub un cod vamal diferit, exceptat de la tarifele generalizate impuse de Trump.

    Lingourile de un kilogram sunt cea mai frecventă formă tranzacţionată pe Comex, cea mai mare piaţă de contracte futures pe aur din lume, şi reprezintă cea mai mare parte a exporturilor de aur din Elveţia către SUA.

    Relaţiile dintre Washington şi Berna s-au deteriorat după ce SUA au anunţat săptămâna trecută un tarif de 39% pentru importurile din Elveţia. Aurul este una dintre cele mai mari categorii de exporturi ale Elveţiei către SUA, arată datele vamale.

    Decizia privind tariful a adus „o nouă lovitură” comerţului elveţian cu aur către SUA, a spus Christoph Wild, preşedintele Asociaţiei Elveţiene a Producătorilor şi Comercianţilor de Metale Preţioase. Wild a adăugat că tariful pe aur va face dificilă satisfacerea cererii pentru acest metal preţios.

    La începutul acestui an, comercianţii s-au grăbit să aducă aur în SUA înaintea tarifelor „Zilei Eliberării” impuse de Trump — acumulând un stoc record pe Comex şi ducând la o penurie temporară de aur la Londra.

    Totuşi, când aceste tarife au fost anunţate, includeau excepţii pentru multe mărfuri, inclusiv o anumită clasificare a lingourilor, interpretată pe scară largă ca referindu-se la lingourile mari de aur.

    Fluxul comercial global pentru aur are de obicei o formă triunghiulară: lingourile mari de aur circulă între Londra şi New York, via Elveţia, unde sunt retopite în dimensiuni diferite.

    Cele două pieţe folosesc lingouri de dimensiuni diferite: Londra foloseşte lingouri de 400 de uncii troy, de aproximativ dimensiunea unei cărămizi, în timp ce lingoul de un kilogram, de mărimea aproximativă a unui smartphone, este preferat la New York.

    Aurul a avut o creştere istorică în acest an, crescând cu 27% de la sfârşitul lui 2024 şi atingând temporar 3.500 de dolari uncia troy. Teama de inflaţie, îngrijorările legate de nivelul datoriei guvernamentale şi declinul dolarului american ca monedă de rezervă au contribuit la această creştere.

    Elveţia a exportat aur în valoare de 61,5 miliarde de dolari către SUA în cele 12 luni încheiate în iunie. Acelaşi volum ar fi acum supus unor taxe suplimentare de 24 de miliarde de dolari, în baza tarifului de 39% al Elveţiei, intrat în vigoare joi.

    „Opinia generală era că metalele preţioase retopite de rafinăriile elveţiene şi exportate în SUA puteau fi livrate fără taxe”, a spus Wild, preşedintele asociaţiei. „Totuşi, clasificarea codurilor vamale pentru diferite produse din aur nu este întotdeauna precisă.”

     

  • Căldura loveşte din nou Capitala. Cod galben de caniculă până duminică

    Începând de sâmbătă, ora 12:00 până duminică, ora 10:00, vremea va deveni caniculară, disconfortul termic va creşte, iar indicele temperatură-umezeala (ITU) va atinge şi depăşi uşor pragul critic de 80 de unităţi. Cerul va fi mai mult senin şi vântul slab până la moderat. Temperatura maximă se va situa în jurul a 36 de grade, iar cea minimă va fi de 18…21 de grade, caracterizând o noapte tropicală.

    De duminică, ora 10:00 până luni, ora 10:00, canicula şi disconfortul termic se vor intensifica; temperatura maximă se va situa în jurul a 37 de grade şi indicele temperatură-umezeală (ITU) va depăşi pragul critic de 80 de unităţi. Cerul va fi mai mult senin, iar vântul slab până la moderat. Minima termică va fi de 19…21 de grade, caracterizând o noapte tropicală.

    În intervalul 9 august, ora 12 – 10 august, ora 10, municipiul Bucureşti se va afla sub incidenţa unei atenţionări meteorologice cod galben pentru caniculă, disconfort termic ridicat şi noapte tropicală.

    În intervalul 10 august, ora 10 – 11 august, ora 10, municipiul Bucureşti se va afla sub incidenţa unei atenţionări meteorologice cod galben pentru caniculă, disconfort termic ridicat şi noapte tropicală.

  • Suedezii de la OX2 vând către HELLENiQ Energy un proiect eolian din România, programat să devină operaţional în 2027. Peste jumătate din energia produsă a fost contractată de Ahold Delhaize, proprietarul Mega Image şi Profi

    Compania suedeză OX2, specializată în dezvoltarea de proiecte de energie regenerabilă, în special eoliană, a vândut un parc eolian de 96 MW, aflat în stadiul «ready-to-build», către HELLENiQ Renewables, subsidiară deţinută integral de HELLENiQ ENERGY Holdings.

    OX2 a fost desemnată să coordoneze întreaga fază de construcţie a parcului, programată să înceapă în trimestrul al treilea din 2025.

    Proiectul, denumit Ansthall, amplasat în judeţul Galaţi, a obţinut acces la reţeaua de transport printr-un acord de racordare semnat în 2024 cu Transelectrica, iar punerea în funcţiune este estimată pentru 2027.

    „Tranzacţia cu HELLENiQ Renewables demonstrează modul în care OX2 îşi dezvoltă portofoliul în România, aducând proiectele până la decizia finală de investiţie, făcând astfel posibilă demararea lucrărilor de construcţie. (…) Suntem poziţionaţi strategic pentru a deveni una dintre principalele companii de energie regenerabilă din România, contribuind în acelaşi timp la atingerea obiectivelor naţionale în domeniu şi la tranziţia energetică”, spune Lăcrămioara Diaconu-Pinţea, Country Manager OX2 România.

    În paralel cu construcţia proiectului, OX2 a iniţiat şi structurat un acord virtual de achiziţie de energie electrică pe o durată de 12 ani cu Ahold Delhaize, grupul care deţine reţelele Mega Image şi Profi, contract ce va acoperi peste 50% din producţia de energie a parcului eolian.

    „Suntem bucuroşi să sprijinim dezvoltarea noilor capacităţi de energie regenerabilă în România prin acest acord pe termen lung”, adaugă Frank Sluis, director financiar la Ahold Delhaize Europe & Indonesia.

    După punerea în funcţiune, parcul eolian va genera anual aproximativ 309 GWh, suficient pentru a acoperi consumul de energie electrică al circa 89.000 de gospodării, şi va contribui la reducerea a aproximativ 99.000 de tone de emisii de dioxid de carbon pe an.

    Aceasta este a doua tranzacţie finalizată de OX2 în România, după un contract pentru un parc eolian de dimensiuni similare încheiat în 2024.

    „Suntem încântaţi să anunţăm a doua tranzacţie în România, de această dată cu HELLENiQ Renewables, ceea ce evidenţiază dinamismul pieţei locale de energie regenerabilă. OX2 continuă să crească în mod constant în România, ajungând la un portofoliu de 1GW de proiecte în faze de dezvoltare şi construcţie. Acest proiect este dovada angajamentul nostru de a furniza soluţii fiabile în domeniul energiei regenerabile”, completează Paul Stormoen, CEO OX2.

    OX2 a intrat pe piaţa din România în 2021 şi şi-a dublat portofoliul de proiecte în fiecare an. Compania se concentrează în principal pe energia eoliană onshore, completată de proiecte solare şi sisteme de stocare a energiei. În prezent, două proiecte eoliene, cu o capacitate totală de 195 MW, se află în construcţie sau în pragul demarării lucrărilor. Alte 766 MW în proiecte eoliene onshore şi 150 MW în proiecte solare şi sisteme BESS sunt în diverse stadii de dezvoltare

     

     

  • Lanţul hotelier Accor deschide hotelul Mercure din Alba Iulia, primul sub un brand internaţional din oraş

    Lanţul hotelier Accor, unul dintre cele mai mari din România, anunţă deschiderea hotelului Mercure din Alba Iulia, primul hotel sub un brand internaţional din oraş. Mercure numără zece hoteluri operaţionale pe plan local şi încă şase în curs de dezvoltare.

    Hotelul are o capacitate de 118 camere, un centru SPA, spaţii de conferinţe modulare ce pot găzdui până la 500 de persoane şi un restaurant.

    „Cu Mercure Alba Iulia, ne propunem să oferim o experienţă cu adevărat unică. Una care celebrează patrimoniul extraordinar al oraşului, oferind totodată confortul şi serviciile aşteptate de la un brand internaţional. Ne dorim ca acest hotel să devină un reper cultural şi, totodată, punctul de plecare ideal pentru explorarea istoriei bogate şi a vieţii vibrante din Alba Iulia. În acelaşi timp, este gândit să fie gazda perfectă pentru evenimente de afaceri, celebrări private şi întâlniri memorabile”, spune Alexandra Cehan, Cluster General Manager, Mercure Alba Iulia and ibis Styles Bucharest City Center.

    Hotelul este dezvoltat de Dentotal Group, care are deja trei hoteluri operaţionale şi încă unul în dezvoltare în parteneriat cu Accor.

    „Parteneriatul nostru continuu cu Accor reflectă dorinţa comună de a livra experienţe de ospitalitate excepţionale, ancorate în patrimoniul local. Cu prestigiul global al brandului Mercure, forţa canalelor de distribuţie Accor şi un istoric solid de excelenţă operaţională, suntem încrezători că Mercure Alba Iulia va oferi oaspeţilor servicii remarcabile şi momente autentice de descoperire, contribuind în acelaşi timp la consolidarea oraşului ca destinaţie culturală”, spune Bogdan Dogariu, reprezentant al Dentotal Group.

    Lanţul Accor operează, în prezent, 24 de hoteluri în România, cu peste 2.600 de camere în marile oraşe şi destinaţii turistice. Grupul are în plan deschiderea a 18 noi hoteluri până în 2027, care vor adăuga aproape 2.000 de camere suplimentare în portofoliul local al Accor.

     

  • PSD convoacă Biroul Permanent după tensiunile din Coaliţie privind ceremoniile pentru Ion Iliescu

    „Am decis convocarea unei reuniuni a Biroului Permanent Naţional pentru ziua de luni, în vederea analizării situaţiei create în interiorul Coaliţiei de guvernare ca urmare a poziţionării unor parteneri faţă de organizarea ceremoniilor oficiale dedicate fostului preşedinte al României, Ion Iliescu.În opinia PSD, acţiunile şi declaraţiile recente ale unor membri ai Coaliţiei, contrare obligaţiilor legale şi normelor de conduită instituţională, afectează nu doar relaţiile dintre partidele semnatare ale Acordului politic de guvernare, ci şi echilibrul necesar în funcţionarea Guvernului”, scrie Sorin Grindeanu pe Facebook.


    Partidul Social Democrat consideră că, indiferent de diferenţele ideologice sau de interpretările istorice, respectul faţă de instituţiile statului, faţă de normele constituţionale şi faţă de memoria istorică trebuie să prevaleze în viaţa politică. Organizarea ceremoniilor oficiale prevăzute de lege în cazul decesului unui fost şef de stat nu este o chestiune opţională, ci o responsabilitate instituţională.

    Reuniunea Biroului Permanent Naţional are ca obiectiv evaluarea impactului acestor evenimente asupra funcţionării Coaliţiei de guvernare şi stabilirea unei poziţii clare a partidului în raport cu continuarea colaborării guvernamentale, în condiţii de respect reciproc şi corectitudine politică.

    „PSD rămâne angajat în susţinerea unei guvernări stabile, în interesul cetăţenilor, dar subliniază că loialitatea politică, buna-credinţă şi dialogul între parteneri reprezintă fundamente indispensabile ale oricărei construcţii politice durabile”, adaugă acesta.

    USR propusese să nu fie declarat doliu naţional pentru Ion Iliescu şi a anunţat că reprezentanţii săi nu participă la funeralii.